Hot news:

Pași pe granița europeană a patrimoniului (intangibil) la Cahul

MV5BN2Y0M2VjNzUtODQ4YS00NjUzLTk3NTItMjljYjg2YmJjNmY1XkEyXkFqcGdeQXVyMzA2NDc2OTc@._V1_În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetățeni sunt invitați să viziteze situri și monumente istorice sau să participe la evenimente prin care să descopere zestrea culturală din întreg continentul, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. Deși nu explicit gândit în acest sens, asociem demersului european organizarea la Cahul a celei de-a patra ediții a Festivalului internațional de Film Documentar – MolDox (10-15 septembrie 2019). Cu alte cuvinte, cahulenii – și nu numai – au avut prilejul unui festin cinematografic, altfel spus, un contact direct cu patrimoniul (intangibil) local, național și european. În acest context generos, ne-a reținut atenția lungmetrajul (72 minute) propus de regizorul Alecu Deleu sub titlul PAȘI PE GRANIȚĂ / STEPS ON THE BORDER, și realizat în co-producție cu Alte Arte (România), cu sprijinul ambasadei SUA în Chișinău și CNC Moldova. Scenariul filmului se subscrie cu prisosință noțiunii generoase de istorie locală în context european. Rezumativ, acesta propune ideea identității locale/regionale, definită prin noțiuni teritoriale. Asamblate, vrând-nevrând aceste noțiuni teritoriale definesc într-un final idealul național. Dacă avem în vedere debutul și finalul filmului, ambele rotunde, redate într-o tușă personală prin prezența celor două adolescente – chiar fiicele regizorului, care într-o notă ușor lirică, poate chiar nostalgică, sugerează extrem de apăsat nimic altceva decât lipsa barierelor de orice natură între două surori și, chiar mai mult decât atât, parcursul viitor fără îndoială comun. Poate nu este de prisos să semnalăm faptul că subiectul tratat i-a permis regizorului să transmită emoție publicului, prin abordarea din varii unghiuri istorice mai ales, dar cu accente sentimentale și psihologice, a granițelor de pe malurile Nistrului și ale Prutului. Filmul deschide o fereastră spre lumea unor sate marginale ca Palanca, Giurgiulești ș.a., unde oamenii încearcă să-și apere drepturile lezate într-o perioadă istorică tulbure, cu confruntări dramatice între “frații” de pe cele două maluri ale Nistrului, respectiv Prutului. Este un film documentar emblematic care relevă un adevăr istoric incontestabil. Captivează nu atât latura sa polemică, cât drama poporului basarabean și inerția în sine în care se găsește și actualmente. A dezvălui ceea ce oamenii din frică sau lașitate nu vor să afle despre ei – iată ce cred că și propune această producție cinematografică. Țesută într-o rețea de informații istorice care, pe alocuri, tinde să treacă genul filmului spre categoria dramă, producția este documentată pe surse cinematografice (via Agenția Națională a Arhivelor și Arhiva Națională a Republicii Moldova) magistral inserate în ansamblu, dar mai ales pe mărturii orale ale unor martori oculari la evenimentele care au rescris granițele. Liant sunt interviurile unor specialiști care punctează noțiunea de graniță, de frontiere în accepțiunea cea mai largă a termenului, deopotrivă diacronic și sincronic. Chiar și aceste succinte impresii pe marginea unei prime vizualizări a lungmetrajului PAȘI PE GRANIȚĂ sperăm să se constituie cel puțin în tot atâtea argumente pentru vizualizarea lui. Felicitări adresăm și pe această cale echipei de producție (imagine John Donica, sunet Marin Turea, editare imagine și sunet Denis Bartenev, color grading și efecte speciale Mihai Bruma, sound-alike Sandu Cordunean, Iulia Panici, consultanți Octavian Țîcu, Igor Cașu) pentru efortul depus, în cele din urmă dacă nu pentru reconstituirea adevărului istoric, cel puțin pentru îndemnul la reflecție.

Daniela Şeremet, gr. IEC 1601

Share links: