Hot news:

De-aș fi eu Alexandru… o altfel de evaluare

Figura marelui cuceritor macedonean, Alexandru cel Mare, a fascinat încă din antichitate și până în zilele noastre miliarde de pasionați de istorie. Nici până astăzi interesul pentru acest personaj n-a scăzut, el nefiind concurat poate decât de cel pentru un Caesar, un Napoleon sau, mai cu seamă în generația noastră, de cel pentru trista epopee a celui de-al doilea Război Mondial. Iar fenomenu1l este cu atât mai explicabil câtă vreme Alexandru a fost nu numai cel mai semnificativ comandant de oști cunoscut vreodată, ci și personalitatea care în nici 13 ani a reușit să schimbe fața lumii cunoscute. Procese de o importanță excepțională pentru soarta acesteia – și pentru a căror împlinire ar fi fost nevoie de secole, dacă cursul istoriei va fi fost același – s-au desfășurat în doar câțiva ani. Personalitatea lui Alexandru a fost cea care a găsit cele mai fericite rezolvări ale mănunchiului de probleme care frământau lumea greco-asiatică de la finele secolului al IV-lea a. Chr., dar nu numai ale acesteia. Cucerind Orientul asiatic până la granița cu actuala Indie, macedoneanul a adus cel mai mare serviciu culturii grecești care s-a dezvoltat apoi, firesc, în cadrul regatelor elenistice. Pătrunsă în Orient, strălucita civilizație grecească a contribuit decisiv la structurarea civilizațiilor orientale-antice, medievale, dar și moderne – ea apropiind considerabil Orientul de Occident 1 . Oamenii zilelor noastre – atât de sensibili la problematica raporturilor dintre diferitele noastre „lumi” – n-ar putea așadar să nu remarce actualitatea unei asemenea teme majore, prezentă în toată complexitatea ei deja, așa cum aveam să aflăm, în mintea tânărului rege macedonean. Cam pe acest eșafodaj a fost gândit colocviul public „De-aș fi eu Alexandru…”, organizat la inițiativa conf. univ. dr. Costin Croitoru – și ca formă de evaluare curentă a masteranzilor grupei MISEE 1901. Originala acțiune s-a desfășurat la data de 22 octombrie 2019, în incinta Laboratorului de Istorie (sala 203) a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, beneficiind și de concursul colegilor de la grupa IEC 1601. Invitați au fost cercetătorul științific dr. Stănică Pandrea de la Muzeul Brăilei „Carol I”, domnul Lucian Țilea, directorul Centrului de Studii „Proilavia” și conf. univ. dr. Ion G2helețchi de la alma mater cahulensis, cei care au condus discuțiile prin intervenții extrem de documentate spre temele centrale ale întâlnirii: izvoarele istoriei lui Alexandru; copilăria și adolescența lui Alexandru cu privire specială asupa educației și formării sale intelectuale; marile confruntări militare: Granicos (333 a. Chr.), Issos (333 a. Chr.), Gaugamela (331 a. Chr.); faraonul Alexandru; Regele Asiei; Campania din India; Planuri de viitor; Moștenirea lui Alexandru. După un cuvânt de deschidere oferit de conf. univ. dr. Sergiu Cornea, prorectorul Universității de Stat „Bogdan 1 Al. Suceveanu, Alexandru cel Mare, București, 1993, p. 7. Petriceicu Hasdeu” din Cahul, conf. univ. dr. Costin Croitoru a moderat colocviul enunțând principalele teme ce vor fi abordate. Au urmat, într-o atmosferă caldă, relaxată, expuneri succesive, s-au formulat idei, întrebări, s-au căutat răspunsuri în încercarea de a reconstitui cât mai aproape de realitate epopeea alexandrină, dar mai ales ceea ce a reprezentat moștenirea imperiului „universal” lăsat de Alexandru supranumit, nu fără temei, „cel Mare”. Confruntarea de idei și cunoștințe a reprezentat pentru studenții prezenți un prilej de evaluare și de ce nu chiar de auto-3evaluare, un prilej de a își expune cunoștințele, puterea de sinteză, de explicare și interpretare a fenomenului istoric, dar deopotrivă de a asimila perspective noi asupra epocii, asupra interpretării izvoarelor prin prisma cercetătorilor invitați la manifestare. Ca o amintire a acestei acțiuni dar, cred că mai ales ca un îndemn spre aprofundarea acestei teme, membrii grupei de master au primit în dar câte două volume publicate în prestigioasa editură Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, anume: Alexandru Costandachi, Receptarea lui Alexandru cel Mare în cultura rusă a secolelor XII-XVII, Brăila, 2013 și Mihai Enache, Receptarea lui Alexandru cel Mare în cultura hispanică a secolelor XIII-XIV, Brăila, 2013. Încheind această succintă prezentare, profit de ocazie să aduc mulțumiri și pe această cale în numele studenților și masteranzilor Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul domnului Costin Croitoru și colegilor săi de la Muzeul Brăilei „Carol I”, care organizează astfel de acțiuni interactive și inovative în beneficiul nostru. Sperăm ca această colaborare să devină una cât mai îndelungată, cu numeroase evenimente culturale organizate în comun. Dumitru

Zaharia (grupa MISEE 1901)

Share links: